Cititorilor mei: doresc să va informez că prin iulie 2012 fostul meu blog a fost hacked, nu am nici cea mai vagă idee de ce tocmai blogul meu; tot ce ştiu e că acum e sursă de bănuţi pentru autorul abominabilei fapte. Ştiu deja că acest nou blog nu o să recupereze niciodată popularitatea celui vechi. Vă salut.

Jimmi (exowner of un-blog-fără-numeee)

Tuesday 30 October 2012

Poezii despre oameni


Placebo
astăzi am descoperit că resemnarea e cel mai
lipsit de curaj sentiment
resemnarea e de fapt morfina, atunci când eşti lovit de un glonţ în piept
şi doar o amorţeală şi o căldură învăluie tot corpul
calmând cumva cruda durere cu un dulce leşin,
somn al trupului
aşa e şi resemnarea, somn
al sufletului pentru că suntem prea laşi să ne suportăm durerea să ne gândim la ea să încercăm să schimbăm ceva
doar pleoapa sufletului atârnă greu peste durerile tulburi
şi noi ne spunem
o să fie bine, ce laşitate
dar funcţionează de minune
suntem toţi în mod onorabil îngropaţi in resemnări
-li se mai spune şi riduri-
suntem bătrâni, al dracului de bătrâni

 28.04.2011

*


urmăriţi specimenul uman
dimineaţa se trezeşte şi pleacă la şcoală
munceşte, învaţă bine
ca nu cumva să nu intre la liceu
apoi la liceu muncesţe, învaţă bine
ca să intre la o facultate bună
la facultate munceşte, îşi face chiar de lucru stă uneori în condiţii mizere
munceşte în continuare poate dă şi un master
ca să aiba apoi loc de muncă bun
îşi găseşte subiectul nostru locul de muncă
n-are timp nici să se se oprească să-şi ia-n tihnă masa de prânz
munceşte pentru că iată de undeva a apărut o femeie pe care o iubeşte
munceşte ca să fie familia lui fericită
să aibă tot ce-i trebuie
timpul trece copiii lui cresc tot mai mari
ce surpriză subiectul nostru munceşte în continuare
să aibă copiii lui tot ce le trebuie
şi între timp tot muncind agoniseşte şi pentru o casă o maşină un teve cu diagonala de mulţi mulţi inci
chiar şi un loc de veci simpatic
toată viaţa nu se uită decât la ziua de mâine
ah ce trist s-a făcut deja seară
trebuie să meargă la culcare
nici n-a apucat să zâmbească puţin

ah, şi acum că trebuie să meargă la culcare
locul de veci dintr-o dată
nu i se mai pare aşa de simpatic

28.04.2011

Autoportret
-ne aflăm în muzeul memorial al subsemnatei
iată pe partea stângă puteţi vedea o fotografie a specimenului înainte de înţărcare,
mostre din sânge -priviţi, are culoarea cafelei-
mostre de voce, manuscrise , desene
în dreapta puteţi vedea mostre din prima ei atingere, primul sărut , primul orgasm
ah şi o mostră incredibil de rară
vă rog nu vă înghesuiţi
cum spuneam o mostră rară este o
lacrimă
-domnule ghid, dar mostre de suflet aveţi?
-ah dar călcaţi pe el este peste tot, uriaş
acoperă tot pământul, nu avem mostre e ca şi cum v-am prezenta mostre de aer
ce nebunie

şi o să vă mai rog să păşiţi uşor să nu
zgâriaţi preţiosul exponat
-sufletul-
când îl călcaţi în picioare

28.04.2011

Lipsuri
în fiecare dimineaţă el se trezeşte trece pe lângă maică-sa fără s-o salute, observi, îi lipseşte 
bunul simţ pleacă nu ştie unde poartă şireturi de culori diferite e neasortat, vezi, îi lipseşte
bunul gust merge pe stradă fumează se scarpină-n cap îi lipsesc 
ideile ajunge în berărie ia o bere două trei atât numai trei 
timpul îi lipseşte, de asemenea, ca şi 
banii iese din bar începe să plouă ploaia îi şiroieşte prin plete pe gene îi lipseşte
umbrela stă liniştit nu se gândeşte la nimic îi lipseşte
haosul în telefonul lui mobil maică-sa e trecută cu un x îi lipseşte şi
mama, probabil ai observat că îi lipseşte şi 
o doagă sau două 

îi lipseşte şi ea dar asta
nu mai observă nimeni.

13.05.2011

No comments:

Post a Comment

Scuipă tot și ai o bere