Cititorilor mei: doresc să va informez că prin iulie 2012 fostul meu blog a fost hacked, nu am nici cea mai vagă idee de ce tocmai blogul meu; tot ce ştiu e că acum e sursă de bănuţi pentru autorul abominabilei fapte. Ştiu deja că acest nou blog nu o să recupereze niciodată popularitatea celui vechi. Vă salut.

Jimmi (exowner of un-blog-fără-numeee)

Tuesday 30 October 2012

nu are legătură cu doioctombrie



la 7 dimineaţa
străzile au aşa o culoare singuratică şi miros
îmbâcsit şi rece a gri
pe asfalt umbra lui Poe spală lacrimile de pe jos era şi timpu
prinseseră mâzgă a venit toamna
avenittoamna

pe pleoapa soarelui cineva a scris
pe umerii soarelui cineva a lăsat un sărut
ah buzele arse
soarele într-o cutie pe care scrie ”vechi”
mă uit la el ca la pisica lui Schrödinger

sticla de votcă îmi întinde cu gingăşie gura
o strâng la piept ca pe-o amintire înfăşurată în celofan
iau ţigara proptită la baza turnului de fildeş
plec mai departe fără să mă uit dacă se dărâmă turnul sau nu
ce mai contează
am un pistol în buzunar pot oricând să pictez cerul cu creieri //a se observa referinţa


mă sui în tramvai
despăturită ca o batistă în carouri din buzunaru bunicului
mă lipesc cu obrazul de geam şi îmi înfig cuţitul în palmă
să nu adorm
votca e chintesenţa spiritului uman

se spune că iisus ar fi murit la ora 3
mă scarpin în cap am pământ sub unghii în părul meu pasc
oile domnului
în creştetul meu urme rămase de la aratul cu degetele
ce mângâiere, ce mângâiere
palmele împreunate pentru rugăciune
deasupra frunţii mele

//când o fi să mor să mă trimiteţi la el în plic autoadresat
nimic, 1-0
empty recycle bin


//şi dacă vă întrebaţi ce morţii măsii mai am şi acum vă voi
//răspunde că da chiar s-a întâmplat ceva cu
//mine acum un an ceva ce
//m-a tăvălit prin toate noroaiele m-a
//tatuat pe ficaţi cu fierul roşu atât de adânc
//încât durerea nu mă lasă să respir cu plămânul drept în zilele cu soţ
//încât dacă aş sta ani de zile pe o insulă pustie
//aş şti după cum îmi urlă ficatul în timpan
//că e doioctombrie
//aş simţi
//aşa cum simt păsările călătoare când trebuie să plece spre ţările calde

e doioctombrie
the great cold distance
eu am plecat spre ţările calde
doioctombrieţărilecaldeoctombriecaldeţărileoctombriedoi


//nu vă faceţi griji o să călătoresc bine voi merge prin mirişti
//când degetele de la picioare vor ieşi prin gheată şi se vor umple de cenuşă şi jeg
//voi fi doar eu şi o umbrelă de hârtie şi
//oh
//ce drum frumos Cobain o să mă aştepte sub podul mogoşoaiei
//soarele nu o să mai iasă viu din cutie dar
//fă să plouă şi voi fi bine
//încă cinci minute să mai dorm
//voi fi bine
//voifibine

No comments:

Post a Comment

Scuipă tot și ai o bere